Buna sa va fie dimineata de duminica!

Uitandu-ma in urma, la saptamanile dinainte de aparitia Copilei, imi dau seama ca mi-am iesit putin din mana cu povestile duminicale. Atunci era ca un reflex, sambata aveam intotdeauna grija sa scriu povestile, cu eventuale completari duminica dimineata, acum… ma uit la multimea de poze care s-au strans in martie si incerc sa-mi asez in cap o ordine fireasca, pentru a va povesti cum ne-am mai distrat luna asta.

De 1 martie am primit flori si martisoare. Copila mea si-a primit primul martisor din viata ei, de la un baietel hihi :D A ajuns direct in cutiuta cu amintiri pe care i-am pregatit-o inca de la nastere si ii voi povesti peste ani despre el.

Cum vremea a devenit mai prietenoasa, am inceput sa exploram amandoua orasul, adesea intalnindu-ne cu prietenii nostri, Cristina si Dragonelul ei (da, da, el e domnisorul cu martisorul). Macar o data pe saptamana trecem pragul unei cafenele din oras care serveste cafea la pachet, ne place si licoarea, si faptul ca ne instiga la vorba cat ne plimbam odraslele in sistemele ergonomice.

Pe 26 martie 2016, dimineata, imi faceam testul de sarcina… pozitiv! Apoi, cu mintea ravasita si cu sufletul plin, am plecat sa explorez orasul la InstaMeet si asa am ajuns prima data la ruinele Curtii Domnesti.

Pe 26 martie 2017 am dus-o prima data pe Copila la ruinele Curtii Domnesti, de data asta, pe dinafara. N-a fost ceva planificat, ne plimbam prin oras cu sora mea si mi-a venit ideea de a o duce pentru ca ea e foarte fascinata de istorie. Abia cand am ajuns acolo am realizat ca ma intorc dupa un an in locul in care am plimbat, constient, Copila in burtica.

Copila mea e tot mai mare si mai vanjoasa… Asa ca in ultima luna am mai indesit frecventa momentelor de relaxare – nu le-am facut prea lungi, pentru ca sunt mereu mai atenta la nevoile ei decat ale mele, dar reusesc sa mai strecor cateva minute si pentru mine, mai des decat acum cateva saptamani.

Intr-o seara, am lasat statia de monitorizare la colegul de apartament si m-am refugiat pe canapeaua din sufragerie sa urmaresc un concert Directia 5. Imi place mult trupa, de obicei ma duceam sa-i vad cand cantau in Bacau, anul asta am ratat concertul lor live, dar i-am prins pe tv macar.

Mi-am gasit greu timp pentru o masca si o revista glossy – pe aceasta o aveam din decembrie acasa, dar n-am putut sa trec de primele cateva pagini. In ziua respectiva, citit cateva pagini bune din Alist Magazine in timp ce savuram o salata de fructe, o masca Garnier Moisture+Comfort si balsamul de buze stick Bioderma Atoderm.

Spre finalul lunii am luat o decizie indrazneata: sa-mi schimb culoarea parului. M-am dus la Monroe Studio intai sa ii explic Biancai ce-mi doresc, am facut un test pe o suvita de par, la recomandarea ei, pentru a vedea cat din ce-mi doresc se poate indeplini si-am trecut la primul pas, decolorarea parului.

Ideal ar fi fost sa ma si vopsesc in aceeasi zi, dar cum acasa ma astepta Copila, n-am putut sa le facem pe toate intr-o singura vizita si luni am programat si vopsitul. Va mai zic doar ca abia astept dupa-amiaza de luni, sa vad rezultatul final, iar weekend-ul acesta cel mai bun prieten imi este o sapca. :D

Produsele Nivea au sosit, asadar, intr-un moment in care parul meu chiar va avea nevoie de Tender Loving Care. M-a amuzat foarte tare asocierea cu laptele, pentru ca atat timp cat alaptezi, e amuzant sa si primesti lapte, nu doar sa dai.

O alta noutate cu care m-am intalnit in martie e rimelul Maybeeline The Falsies PushUp Angel. Periuta lui e probabil cea mai ciudata din cate am intalnit, dar am ramas impresionata de felul in care isi face treaba. O sa urmeze un review si poze in care sa vedeti si voi rezultatele, sigur o sa-mi dati dreptate.

Mi-au placut mult noile lansari L’Oreal Casting Creme Gloss sub sloganul #likeaprincess. Pana vad ce culoare din gama mi s-a potrivi, ma delectez cu diadema deosebita menita sa ma faca sa ma simt ca o printesa. Cred ca e unul dintre acele lucruri pe care i le voi lasa Copilei, stiti voi, ca de la mama la fiica.

Si pentru ca tot vorbeam de Copila, ne-am facut rost de o jucarie noua – o oglinda sub forma de carte, menita sa ne prezinte noua gama B.U. Absolute Me si campania menita sa sarbatoreasca feminitatea (detalii gasiti aici). Pentru noi, oglinda cea frumoasa e prilej de descoperiri si de joaca, pentru ca i-o asez in fata Copilei cand sta pe burtica si ma distrez alaturi de ea in timp ce se admira pe sine in oglinda, desi habar n-are ca e reflexia ei.

Si pentru ca primavara e prilej de curatenie, am facut si eu o noua triere a cosmeticelor pe care le aveam in casa – am pastrat produsele pe care le aplic zi de zi si cateva pentru ocazii speciale, le-am dat mai departe pe cele care nu mi se potriveau atat de bine sau pe care le aveam in prea multe exemplare similare. Era pacat sa stea ascunse in sertarele mele in loc sa aduca bucurii femeilor din familia mea.

Pentru mine, prilej de bucurie e cafeaua de dimineata si, daca-i pun alaturi si-un produs de patiserie, deja deliciul e asigurat. Imi place mult de tot foitajul cu nuci pecan si sirop de artar de la Lidl, dar e greu sa-l savurez proaspat si cald si suficient de des pe cat mi-as dori. Asa ca…

Dupa ce a vazut fotografia respectiva, o cititoare mi-a trimis o reteta de foitaj cu branza si fructe, care se face extrem de usor in casa (da, chiar si cand ai copil mic) si care e senzational. Va las reteta aici, multumirile si gandurile bune sa i le transmiteti Cristinei atunci cand o sa-l savurati. Arata sofisticat, e foarte delicios, dar nu e atat de greu de facut pe cat ar putea parea dupa aspect. Eu am facut de trei ori intr-o saptamana (ultima data, am pregatit direct doua foi, ca sa ne saturam), l-am umplut cu visine de la congelator pentru ca inca nu se gasesc capsuni gustoase.

Cam asa a decurs luna martie pentru noi… De-acum urmeaza aprilie cel pascal si cea de-a sasea luna de viata a Copilei mele.

Voi ce-ati facut saptamanile astea?