Cand pleci dintr-un orasel cu un numar mic de locuitori si aterizezi subit in Bucuresti te iau durerile de cap! Te gandesti cum ma descurc eu oare in nebunia de aici?,  te copleseste si simti nevoia sa o suni des pe mama… sau cel putin asa am patit eu.

Dupa 5 ani de Bucuresti, am plecat in Bacau, resedinta de judet cat un cartier din capitala. Desigur, avantajele sunt multe si importante, ca astfel nu faceam miscarea asta, insa din cand in cand mai am si frustrari. Am lasat in Bucuresti magazinele unde imi gaseam haine pe masura (mai exact lungimea) mea, magazinul unde intotdeauna imi modificau manecile la paltoane si jachete, magazinele de la metrou, mall-urile pe care nu le bateam des, dar se dovedeau utile si Mini Prix-ul, pe care il regret profund. Pe langa astea, trebuie sa mentionez ce rau imi pare ca nu pot participa la intalnirile bloggeritelor, sunt multe fete pe care le citesc si as vrea sa le cunosc, ca sa nu mai mentionez persoanele pe care nu le citesc inca si pe care le-as descoperi cu aceasta ocazie. Ar mai fi si evenimentele la care nu pot ajunge, gen conferinte sau targuri, precum si imposibilitatea de a profita de multe reduceri de pe site-urile de profil. Mi-ar placea mai ales cele la servicii pe care altfel nu prea mi le permit sau mi se par prea scumpe ca sa merite investitia… Iar daca as fi inca in Bucuresti, as trece pe wishlist un tratament pentru par, un mani-pedi si un masaj de relaxare, ca si-asa am ceva dureri de spate in ultimul timp… Stiu si eu despre experientele negative legate de cupoane si servicii, ca nu intotdeauna se ridica la inaltimea asteptarilor, dar cu putina documentare in privinta locului, cred ca lucrurile ar trebui sa decurga bine, pentru ca interesul salonului este acela de a-si atrage clienti si dupa expirarea ofertelor.

Sper ca in curand sistemul cupoanelor sa prinda mai mult si in orasele din restul tarii (sa nu repet treaba cu provincia…), ca mie si preturile din Bacau mi se par marisoare si n-ar strica ceva reduceri!