Am facut-o si pe-asta: mi-am schimbat culoarea parului! Ma bate gandul demult, a fost un efort de echipa si o mica odisee organizatorica (pentru ca nu-i usor sa lipsesti ore intregi de-acasa, sa te lase inima sa pleci la coafor cu un bebelus de cinci luni care te-asteapta ca pe-o paine calda, sau mai bine zis singura sursa de lapte cald). Dar sunt atat de incantata ca am facut-o si de rezultat, ca nu-mi mai incap in piele de mandrie si trebuia sa va spun si voua cum am ajuns sa fiu (aproape) blonda cu ajutorul Biancai la Monroe Studio.  

Ce mi-a venit?

Coc treaba asta in capusorul meu de cateva luni – intai a incoltit ideea uitandu-ma in oglinda la muuultele mele fire albe care se vedeau tot mai urat in contrast cu parul aproape de pana corbului. In plus, faptul ca stau mai mult pe acasa, sunt nemachiata 80% din timp, incercanata din cauza de Copila mica alaptata si paloarea mea alba nu era tocmai flatata de acelasi par aproape negru.

Cum am ajuns la Monroe Studio

O data ce mi s-a instalat piticul, au inceput framantarile. M-am gandit initial sa incerc sa fac schimbarea acasa, dar m-am descurajat rapid pentru ca decoloratul parului nu e o joaca de copii – daca nu-l face cine si cu ce trebuie, riscam sa-mi ard parul si nu-s straina de experienta asta, dupa cum puteti citi aici.

Varianta a doua de incercat acasa era Colour B4, o alta experienta pe care am testat-o in trecut, dar stiam ca risc sa ies cu pete. In plus, miroase ingrozitor si nu m-as fi putut apropia de Copila cu traznaia in par, chiar daca eram acasa (despre asta am scris aici, din pacate, pozele s-au pierdut in negura Internatului).

Asadar, m-am hotarat destul de repede ca n-am nevoie de bataia de cap a experimentatului acasa. Pe Sonia de la Monroe Studio o stiu de cativa ani, datorita #BloggeriteBacau, ea e nailstylist, dar stiam ca are si o colega hairstylist care i-a facut si ei multe chestii faine la par, de la tunsori curajoase pana la culori neobisnuite (care necesita si decolorare, normal), dar de fiecare data parul ei arata fain, nu ars sau suferind. Sonia mi-a recomandat-o pe Bianca, asa ca m-am dus sa o cunosc si sa-i povestesc mai pe larg ce imi doresc.

Primul pas pentru o schimbare majora: o discutie cu specialistul

Pentru orice schimbare importanta pe care vi-o doriti, va recomand din suflet ca inainte de toate sa discutati serios cu omul care urmeaza sa o faca pentru a va asigura ca totul este clar si pentru el. Prima mea vizita la salon a fost pentru a o cunoaste pe Bianca si a discuta cu ea mai pe larg despre schimbarea pe care mi-o doresc.

Am discutat cu specialistul despre:

• istoricul parului (cum il vopsesc, de ce si cu ce, de cat timp), cum si cu ce il ingrijesc (cat timp ii aloc, daca sunt sau nu o persoana care isi face timp pentru coafat), cum se comporta (nu necesita spalat des, are nevoie de hidratare in special pe varfuri), ce probleme deosebite intampin (dermatita seboreica, uscarea varfurilor). Toate acestea au ajutat-o pe Bianca sa evalueze starea parului meu si sa-mi explice cam ce efecte are o decolorare, fie ea si blanda, asa cum a fost in cazul meu, pentru ca eu sa pot aprecia daca imi asum o ingrijire mai atenta a parului in urmatoarea perioada. Din fericire, de recomandarile ei tineam deja cont – hidratare cu ulei, produse blande pentru curatare, balsam si masca la fiecare spalare, acestea fac parte deja din rutina mea.
• ce mi-as dori si ce nu as vrea, cu exemple! Eu si Bianca ne-am uitat pe cataloagele cu nuante, i-am aratat ce reflexe imi plac si ce nu. A fost un pas foarte important, mai ales partea cu ce nu imi doresc, pentru ca ea sa inteleaga exact ce incercam eu sa ii explic. Riscul era ca eu sa ii zic in doua, trei cuvinte ce vreau, dar sa nu ii fi explicat corect si mai apoi sa fiu dezamagita de rezultat.
• cat de realiste sunt dorintele mele, ca si client si recomandarile specialistului pentru a obtine un rezultat cat mai armonios in raport cu nuanta pielii si ochilor. In cazul meu, imi doream o nuanta mai deschisa, dar naturala, cu reflex cenusiu. Bianca mi-a recomandat reflexele calde, insa cum nu sunt mare fan, am stabilit sa mergem pe un melanj cenusiu pentru ca oricum vor iesi la iveala si reflexele calde ale parului meu.
• cum pot intretine rezultatul obtinut pe termen lung – in cazul meu, vopsitul lunar la salon ar presupune o logistica tare complicata, asa ca Bianca mi-a spus ca, avand in vedere nuanta pe care mi-o doresc eu, o pot obtine si acasa ulterior, respectand indicatiile ei pentru alegerea vopselei de par. Probabil ca daca imi doream o culoare mai fistichie, vizitele lunare la salon erau obligatorii pentru a avea o culoare uniforma si e o informatie imporanta atunci cand hotarasti cum sa te vopsesti.

Noi am efectuat intai un test pe o suvita de par – Bianca a vrut sa vada cum reactioneaza parul meu vopsit lunar cu vopsea in baza 3 (saten inchis), daca se deschide suficient si ii va permite sa imi ofere nuanta dorita de mine. Testul a decurs ok, asa ca am mers mai departe cu programarea pentru decolorare si vopsit.

Cum a decurs schimbarea

In mod normal, totul e destul de simplu: te duci la salon bruneta, cateva ore mai tarziu iesi saten deschis. Dar cand ai Copila alaptata exclusiv si nevoile ei primeaza, te gandesti de doua (sute de) ori cum sa faci sa fie bine si pentru ea, si pentru tine. Cam asa a fost la mine si am hotarat sa programez intr-o zi decoloratul si a doua zi vopsitul, numai ca life happened si a trebuit sa stau un weekend intreg cu parul decolorat.

Asadar, intr-o vineri am ajuns la Monroe Studio bruneta si am plecat decolorata:

Dupa decolorare, Bianca mi-a spalat parul cu sampon si balsam Emsibeth speciale pentru par vopsit si a aplicat doua fiole de Keune Split Ends Serum.

Le-am dat emotii si Biancai, si Colegului de apartament. Bianca si-ar fi dorit sa ies pe usa salonului in cea mai buna versiune a mea, ceea ce evident nu eram doar cu un simplu decolorat, iar Colegul saracul m-a vazut tot weekend-ul fie cu parul in nuanta rosiatico-portocalio-morcovio-ciudata, fie cu sapca in cap. Noroc ca m-a recunoscut Copila!

Luni insa m-am intors la Studio nerabdatoare sa scap de sapca si sa-mi vad culoarea finala. Ne-am consultat din nou in privinta nuantei de baza si am cazut de acord sa megem pe o combinatie de 5 si 6. Bianca mi-a vopsit intai radacinile cu varianta de vopsea destinata acoperirii firelor albe, 6.00, iar apoi a trecut la lungime cu vopsea normala, intr-o combinatie de 5.1 si 6.1. Dupa ce timpul de actiune a produselor a expirat, mi-a spalat din nou parul cu sampon si balsam pentru par vopsit, si inainte de a-l usca si coafa, a aplicat un produs care echilibreaza ph-ul parului si serumul Keune Split Ends Serum. Cu exceptia serumului, vopseaua si celelalte produse folosite sunt Emisbeth.

Si rezultatul, si rezultatul?

Inca de cand am vazut parul ud mi-a placut nuanta obtinuta, iar dupa uscare, recunosc ca m-am bucurat si emotionat de cat de mult ma schimba noua culoare a parului.  M-am bucurat ca am mers pe mana Biancai si ca parul meu arata in continuare bine, semn ca ea a avut grija sa nu sufere prea mult in timpul proceselor de decolorare si colorare ulterioara.

Am obtinut ce mi-am dorit: o culoare cu aspect natural, suficient de deschisa incat sa-mi evidentieze pielea alba, nu sa ma faca sa par nedormita, fara sa sacrific sanatatea parului. Iar cu informatiile primite de la Bianca, o sa intretin culoarea parului acasa, folosind nuanta de vopsea recomandata de ea, in varianta destinata parului alb, 6.00. Asta, pana cand ma mai apuca vreun curaj nebun si o sa vreau sa-mi deschid parul si mai tare – zice specialistul ca mi-ar sta bine si-ar trebui sa incerc macar o data in viata!

Cum e dupa decolorare?

Au trecut vreo 10 zile de la vopsire, mi-am purtat cu mandrie parul aranjat de Bianca, apoi l-am spalat acasa, cu produsele mele si l-am aranjat cu peria rotativa, asa cum fac mereu si parul arata in continuare foarte ok, chiar si la varfuri. Culoarea nu s-a dus (desi Bianca m-a prevenit ca, fiind aplicata pe par decolorat, e posibil sa se mai deschida in timp), varfurile sunt ok in continuare si o sa continui sa am grija de ele.

Cel mai important aspect cred ca e faptul ca am facut ceva pentru mine. Ca proaspata mamica, sa petreci 5-6 ore la coafor, chiar si pe bucati, cum am facut-o eu, e o chestie care-ti pare imposibila – dar uite ca eu am reusit sa o fac fara sa fac Copila sa sufere prea tare dupa mine. Multumirile merg catre bonele oficiale, taica-su si matusa-sa, care s-au ingrijit de ea cat timp mi-am facut eu de cap – si bine a fost.

Spre final, Copila ne-a si facut o vizita la Monroe Studio, de unde am plecat impreuna spre casa. Chiar am apreciat deschiderea personalului si intelegerea manifestata fata de mine, ca proaspata mama – cred ca si-au dat seama cat de important e, intr-un astfel de moment, sa-ti faci un moft de-asta care sa te readuca pe linia de plutire si s-au straduit sa ma ajute!

Cam asta e povestea schimbarii de culoare a parului meu. Acum, ca v-am aratat si toti pasii parcursi de mine, chiar va rog sa-mi spuneti:

V-a batut sau va bate gandul unei astfel de schimbari? De ce ati face-o sau ce va tine pe loc?