Dupa atatea articole despre produse cosmetice, m-am gandit sa va provoc la o discutie despre altceva ce ma pasioneaza si mi-e nelipsit zilnic: cafeaua! Stiu ca multe dintre voi imi impartasiti slabiciunea pentru aceasta licoare, asa ca vreau sa va invit sa povestim putin despre cafea, despre cum ne place cafeaua si de ce.

Imi amintesc destul de bine cum am inceput eu sa beau cafea. Eram proaspat angajata la primul meu job, aveam vreo 22 de ani, acolo aveau un espressor misto si lapte la discretie, asa ca am inceput sa beau si eu, alaturi de colegi, o cafea medie, slaba si indoita cu lapte. Imi amintesc chiar ca un coleg si-a facut cafea dupa mine fara sa verifice setarile aparatului si cand a gustat, s-a intrebat iritat: “Cine bea zeama de-asta de sosete?!” Eu beam…

La urmatorul job m-am lasat de cafea – nu ca m-as fi apucat prea serios, dupa cum ati vazut, am trecut pe ceai negru. A mai durat vreo doi ani, dupa mutarea la Bacau, sa incep din nou sa beau cafea zilnic, tot cu lapte. Imi place mult combinatia, desi stiu ca recomandarea e ca o cafea de calitate trebuie savurata fara lapte, fara zahar, pentru a-i simti adevarata aroma. Mie imi place cafeaua cu lapte in toate variatiunile ei: cafe latte, cappuccino, cu tot felul de briz-briz-uri aromate sau banala cafea facuta la ibric sau cafetiera, peste care sa torn eu lapte din belsug.

Vrei să primești postările mele pe email?

Abonare Newsletter

* Câmp obligatoriu.

Recent, am descoperit o metoda de a spuma laptele acasa , folosind o presa franceza, al carei scop, de fapt, e sa faci cafeaua in ea. Ei, eu prepar cafeaua la espressor, dar cum modelul nostru nu stie sa faca si spuma, am improvizat varianta asta de a spuma laptele si e foarte simpla si rapida. Am avut si un aparatel care mixa laptele, dar am reusit sa-l stric cand l-am spalat, asa ca nu ma mai complic cu alte device-uri electrice.

Am doua cani care-mi sunt tare dragi, primite de la doua cititoare, dintr-una beau eu cafeaua, iar din cealalta Colegul de apartament. Eu aveam nevoie de una suficient de mare incat sa-mi inec cafeaua in lapte…

Paradoxal, cea pe care o foloseste el este o canita cu numele blogului, si ma amuza de fiecare data cand il vad pe el cu cescuta cu numele blogului meu – stiu ca-i facusem si o poza si e pe undeva pe blog, dar nu reusesc sa o gasesc nicicum.

Pentru mine, cafeaua este, dincolo de trezirea de dimineata, si o mica bucurie de impartit cu prietenii sau pretextul de a ma vedea cu ei. De cand am nascut, o am partenera de cafea pe Cristina, dimpreuna cu baietelul ei, si e ocazia perfecta sa plimbam si copilasii, si sa mai socializam si noi, desi e evident ca prea curand nu vom mai putea sta la cafea asa cum obisnuiam inainte sa avem copii, ci mai degraba alergam cu cafeaua intr-o mana si copilul de cealalta.

De multe ori insa, partenera mea e Copila, caci dimineata incep cafeaua cand servim impreuna micul dejun si o termin cine stie, poate spre pranz. Pe traseele noastre de plimbare sunt mai multe magazine de cafea pe unde mai poposim, iar traditia de-acum e sa-i iau si ei un paharut gol cu care sa se joace, astfel incat sa pot sa ma joc si eu cu paharul meu.

Cel mai fain mi se pare in diminetile de weekend, cand eu pot sa mai trag doua, trei minute de cafea si sa ii las pe Copila si tatal ei sa se joace jocuri de-ale lor.

Asa ca dincolo de proprietatile ei deschizatoare de ochi si limpezitoare de minti, pentru mine cafeaua e asociata cu multe momente placute si cu oameni dragi.

Voi cum va beti cafeaua de dimineata?

(Visited 941 times, 1 visits today)

Citeste si...

Ți-a plăcut? Împărtășește și altora!