Am cateva nuante OPI in mica mea colectie, dar recunosc ca-s printre cele mai frumoase! Am considerat ca sunt niste produse scumpe si care nu sunt neaparat o investitie inteleapta, asa cum e un produs de ingrijire bine formulat, asa ca daca aleg sa cumpar o oja scumpa, am grija sa aleg o culoare cu totul deosebita si pe care sa o port cu deosebita placere!

Asa s-a intamplat si cu minunea asta in miniatura, I’m Not Really A Waitress de la OPI, un rosu intens cu irizatii deosebite:

Manichiura n-a fost tocmai reusita pentru ca m-am grabit sa o pozez la inceputul purtarii, tot ce am dat pe langa promit ca s-a dus dupa primul dus!

I’m Not Really A Waitress mi se pare o nuanta foarte eleganta si versatila in acelasi timp: am purtat-o si la ocazii speciale gen nunti, asortata unei rochii negre, iar cand port blugi si tricou, am impresia ca da un aer de Sunt o doamna, but right now I’m chillin’ (si-mi cer scuze pentru romgleza, dar nu stiu cum altfel as fi putut s-o spun).

In prima faza, recunosc ca m-a speriat cat de mica era pensula (la celelalte trei oje OPI pe care le am chiar am apreciat forma pensulei, sunt semnificativ mai mari decat a variantei mini), insa am descoperit ca e chiar faina. Trebuie putina atentie la aplicare (dar la toate ojele e valabila treaba asta), dar nu am simtit sa ma incomodeze in mod deosebit ca e prea mica pensula. In schimb, ca formula, Im Not Really A Waitress e foarte reusita: se aplica foarte bine, nu face ape, poate fi opaca dintr-un singur strat, daca e aplicat unul mai gros. Eu am aplicat-o in doua subtiri pentru a usura procesul de uscare.

Ca rezistenta mi s-a parut ok, in general pe unghiile mele ojele nu se ciobesc, ci se tocesc la varfuri in cateva zile – in cazul asta procesul a inceput cam in a treia zi si in a cincea am sters-o, mai mult oricum nu rezist cu aceeasi oja pe unghii pentru ca nu prea am stare. :) Nici nu am pretentii foarte mari pentru ca nu am un top coat pe masura, desi ma gandesc tot mai des sa-mi iau unul (insa nu m-am hotarat ce).

Sticluta are doar 3,75 ml (fata de una normala de la OPI care contine 15 ml), dar e destul de spornica si e potrivita daca va plictisiti repede de culori, aveti multe si le schimbati des. Eu am cumparat-o pe a mea la un blogsale, dar pe net am descoperit ca face parte (cel mai probabil) din OPI Best Of The Best Mini Collection, editie speciala din 2011 pentru care am gasit preturi de la 17 lire la 50 de dolari.

Una peste alta, I’m Not Really A Waitress e noul rosu favorit, care detroneaza o alta oja OPI, From A To Z-urich!

Va plac ojele OPI?