A venit toamna și, o dată cu ea, ziua aceea din Septembrie…

S-au adunat 35 de ani. Mi se pare un număr cumva rotund, care îmi sună a jumătate. Nu știu de ce văd vârsta asta ca pe un prag, nu mi-am propus să fac ceva anume la 35 de ani, nu mai am vreo chestie majoră și life altering pe lista mea de obiective – căci cele două obiective majore sunt deja aici (vorba filmelor americane cu avocați, introducing exhibit A and exhibit B).

De la 34 la 35 a fost multă căutare de sine. Pe lângă multa energie consumată, pardon, investită în copii, ce a rămas a fost pentru multă zbatere și regăsire de sine. Pentru mine copiii au fost cea mai intensă tabără de dezvoltare personală și fiecare dintre ei m-a invățat ceva: după ce am născut-o pe Copilă, am experimentat ce înseamnă renunțarea la sine pentru o altă ființă… Iar după ce l-am născut pe Băiețel, am simțit tot mai intens nevoia de a mă întoarce la mine, pentru a fi acolo pentru ei. Iar pe lângă aceste experiențe, a mai fost una desfășurată de și mai mult timp, în paralel: căsnicia, care mă învață zilnic ce înseamnă să faci parte dintr-o echipă. Pe viață.

Să mă descriu pe mine la 35 de ani îmi e la fel de greu cum mi-a fost să mă descriu la 13, 18 sau 24. Deși în sinea mea, știu destul de bine cine sunt și cam câte parale fac, cred că mai e loc să mă descopăr și să mă las surprinsă de mine.

Îmi doresc ca provocările majore precum a fost boala Lyme să nu mai revină, sper să fiu în continuare un om bun care crește alți oameni buni. Aș vrea să am mereu îndemnul de a scrie pe blog, indiferent câte pauze voi face, căci acum, după 11 ani de blog, regăsesc aici multe experiențe, fie ele cosmetice sau nu, multe pagini de jurnal pe care le citesc cu alți ochi decât atunci când le-am scris și îmi face bine și mie să am parte de această experiență.

Vrei să primești postările mele pe email?

Abonare Newsletter

* Câmp obligatoriu.

Iar ultima mea dorință e ca voi, oameni dragi, care reveniți aici să împărtășim experiențe, să aveți parte de liniștea care să vă trimită să citiți rândurile mele. Mă încearcă o mare bucurie când văd semnele lăsate de vizitele voastre aici, mai ales când citesc comentariile, pentru că descopăr oameni noi de la care și eu am ce afla, precum și oameni vechi alaturi de care am crescut și eu, și mi-am crescut copiii, fie ei si așa mici cum sunt.

La mulți ani mie, așadar, și primiți din partea mea o invitație la această mică petrecere virtuală!

(Visited 568 times, 1 visits today)
Ți-a plăcut? Împărtășește și altora!