Mi-am propus sa ma uit la acest serial de prin aprilie, urma sa ma operez si am zis ca voi avea mult timp la dispozitie, asa ca am ales sa scot Dexter. Cam tot pe atunci m-a lovit fenomenul asta de blogosfera beauty, asa ca mi-am petrecut perioada de recuperare facand altceva!
Ei, a venit si randul lui Dexter si, o spun cu mana pe inima, imi place de mor! In doua-trei saptamani am ajuns aproape de finalul seriei patru, ceea ce spune multe, pentru ca mi-am urmarit si celelalte seriale si am incercat sa scriu si pe blog cat de cat constant.
Poate ati mai vazut promo-uri pe PRO TV, ca il difuzeaza si ei, dar foarte tarziu. Eroul principal e un criminal care are un target exclusivist: nu omoara decat alti criminali. Sufera de diverse probleme emotionale (de fapt, o lipsa de emotii e mai corect spus) care il impiedica sa socializeze la fel ca toti ceilalti, el trebuind sa disimuleze aceasta lipsa a emotiilor pentru a nu atrage atentia asupra sa. Imaginile sunt, de multe ori, dure (de aceea si PRO TV il da foarte tarziu), dar e un serial foarte tare per ansamblu, neobisnuit ca abordare ceea ce e un lucru foarte bun, ca ne-am cam plictisit de cliseul the good guy saves the world. Si Dexter face asta, dar in felul sau!