E a doua iarna pe care o petrecem in doua si, cu mana pe suflet va zic, e chiar nasoala! Dar rau, nu asa! Scriu textul asta asa, ca o descarcare a frustrarilor acumulate de-a lungul acestor saptamani de frig, raceli si foarte incotosmanat cand e cazul de iesit afara, pentru ca de obicei scrisul ma ajuta, pusul sentimentelor pe hartie ma elibereaza si sper sa ma linisteasca si sa-mi vad de iarna asta cu un zambet, cat de firav pe buze.

Anul trecut, Copila era tare mica, avea fix 3 luni la vremea asta, asa ca imi pare ca atunci era si mai rau. Duceam dorul unei vieti sociale cat de mica, stateam aproape exclusiv in casa, faceam cate o plimbare scurta prin jurul blocului si aia era. Anul asta e cam la fel, la care adaugam niste reprize de raceala, cu chinuri la partea de eliberat nasul, multe plansete si proteste din partea ei, sentimente de vinovatie din partea mea ca ii fac toate astea cu mainile mele.

Eu sunt genul de persoana care are nevoie de interactiune sociala si anul asta respiram cumva usurata, gandindu-ma ca putem sa mai iesim sau sa ne vedem cu alte mame si copii – a mea e foarte bucuroasa cand vede copilasi, chiuie de incantare, ii saluta, se duce la ei sa-i pupe, asa ca socializarea cred ca o mosteneste de la mine. In schimb, cand se lasa cu muci si tuse la cei mici, pui frana socializarii, zici pas plimbarilor, fie ele si scurte, pe afara. E momentul perfect in care sa ma apuce nostalgia si regretul verii, cand ne uita Dumnezeu afara, faceam plimbari lungi, bateam la pas jumatate de oras si vedeam lume si oameni.

Vrei să primești postările mele pe email?

Abonare Newsletter

* Câmp obligatoriu.

Sau macar o toamna calda, in care faceam cate o plimbarica pe ici, colo, cand inca nu napadisera virusii peste tot, cand aveam dispozitie de mers pana in centru si de sorbit o cafea in timp ce impingeam la tricicleta. Acum insa, e o aventura sa ies cu a mea Copila: pe jos nu merge bine inca, iar zapada o incurca rau, in brate sa o duc e grea tare, iar in sistem o pun atat de greu de la atatea geci si straturi de haine. Fereasca Cel de Sus sa raman fara ceva esential si sa trebuiasca sa mergem la magazine… In cos, pe langa mancare si alte lucruri esentiale, gen sapun, sampon sau spuma de ras, trebuie sa gasim loc pentru geaca, fular, caciula, manusi si sa facem in asa fel incat sa nu pierdem nimic din echipament ca sa ne infofolim la plecare.

Asa se face ca de stat in casa suntem satule, de iesit nici nu prea ne mai bucuram, iar iarna pare ca abia a inceput si mai e cale lunga pana vedem luminita de la capatul tunelului… adica lumina primaverii. Si-n dorul cafelei din centru, ma duc nu mai departe de propria bucatarie sa mai fac inca o cafea, macar pot s-o fac cu spuma de lapte si mi se pare infinit mai buna!

Voi, mamici cu bebelusi mici, cum treceti iarna?
Iar voi, celelalte dragi cititoare, cum va descurcati cu vremea asta?

★ Beauty Blogger
★ Skincare Addict
★ Coffee Lover
★ 30
★ Bacau
★ adina@septembriejoi.com

(Visited 1,061 times, 1 visits today)